cum nu pot spune simplu “te iubesc”
cand iti culeg un trandafir din faţă
in ploaia-aceasta ce ne tot răsfață
cum pe-o micuță glasul părintesc…
tu est un ange qui ne sait encore rien
de mon très simple amour, la fleur de l’âme
qui est encore si rouge que tout s’enflamme
dans la couleur dont le soleil nous tient…
-
02.iul.2009
Postat in Alte Poeme | 6 Comentarii »
eu una ascult de exemplu cu plăcere:
1. radio cherie fm : http://www.cheriefm.fr/
2. jazz radio fr : http://www.jazzradio.fr/
3. melodisque : http://melodisque.fr/
4. radio nostalgie: http://nostalgie.fr
5. radio emotion: http://radioemotion.fr
- folosesc player-ul winamp, e util să aveţi în listă (playlist) mai multe linkuri către web-posturile de radio preferate, şi din playlist să schimbaţi după preferinţe. astfel e mult mai simplu şi rapid.
- multe site-uri au playerul propriu, dar există şi site-uri foarte utile ca de exemplu http://www.listenlive.eu/france.html – care oferă linkuri pe care le puteţi deschide în winamp ori pe care să le adăugaţi în diferite playlisturi cu posturi radio ce emit pe web
- audiţie plăcută !
Postat in diverse | Tagged webradio | Lasă un comentariu »
cu supărarea în traistă revii uneori în faţa colii albe, râs cu plâns ce atrag după sine nişte concluzii ce te-ar determina să îţi revizuieşti naturala deschidere şi încredere că cei din jurul tău te pot face mai întotdeauna să simţi că timpul nu trece în zadar, ci din contră că i se adaugă un parfum inefabil, că bucurându-te “în” timp, fiinţa ta creşte şi poate să îşi redescopere noi valenţe.
ea e naturală pentru că am venit toţi pe această lume cu această deschidere frumoasă, nepătată, curată.
-
însă dacă ai avut şansa şi există oameni în viaţa ta care într-adevăr îţi prilejuiesc să te exprimi, să te bucuri, să creşti, oameni care în niciun fel de context nu s-ar dezice de la anumite pricipii morale ce ţin de verticalitatea aceea, de nobleţea de caracter aceea ce chiar te împinge spre a-i îndrăgi, a-i respecta, a-ţi dori timp alături de dânşii fără pic de fals, chit că asta înseamnă să taci să râzi să fiţi supăraţi ori revoltaţi ori să împărţiţi activităţi diferite cu bucuria şi liniştea că acel om drag este în preajma ta – aşadar de ai avut această şansă, întâmplări ori oameni de natură opusă te întristează amarnic (prin contrast), eşti dezamăgit, dar totuşi drăgălăşenia universului tău îţi rămâne păzită.
-
cel mai trist este acel om care poate prin împrejurările nefericite ale vieţii nu mai are nimic de păzit.
-
ca o recomandare deosebită, îmi aduc aminte acum de o carte foarte tristă, foarte foarte tristă dar şi foarte frumoasă, #scrisori de la capătul zilelor (de Florin Mugur) – o carte de o sensibilitate deosebită pe care v-o recomand cu sfială, şoptindu-vă poate, într-atât e de emoţionantă trăirea în tristeţe adâncă a unui spirit nobil, pusă în pagini de jurnal.
-
aşadar, dragii mei, nu vă pierdeţi credinţa în bine şi frumos, bucuraţi-vă de ele din toată inima, aveţi speranţă în viaţă, precum nişte copii.
-
nu vă complaceţi în falsitate, mai ales în ceea ce priveşte persoanele foarte apropiate. aveţi de păzit propriul suflet, curăţenia interioară şi de ce nu inocenţa lui, ce îi permite ca pe parcurs să fie disponibil să traiască clipe de o frumuseţe autentică. veţi fi ţinuţi minte pentru frumuseţea sufletului vostru, şi nu pentru zdrăngăneala aparenţelor ce trebuie salvate întotdeauna cu un colac nepotrivit. îndrăzniţi să fiţi voi înşivă. bucuraţi-vă de simplitate, de poveşti…
-
şutul în fund să vă facă mai îndârjiţi în a preţui de 1000 de ori mai mult timpul petrecut cu cei care sunt dragi sufletului vostru. acceptaţi că viaţa este diversă, nu doar alb, nu doar negru, nu doar alb şi negru ci alcătuită din nuanţe ce au puterea mereu să surprindă şi să înţelepţească.
-
multe ne vor face să uităm de aceste adevăruri simple, dar vom ajunge iarăşi şi iarăşi să le apreciem, după ce ne-om opri din plâns. să dea D-zeu ca tristeţea să ne fie împărţită cât mai zgârcit de viaţă.
Postat in eseu | 2 Comentarii »
photo by Iulia Elize
*experiment
-
ei s-au aşezat pe o băncuţă căpruie
la distanţa unui bumb de sărut
ochii lor se agăţau
de timid
-
a prins-o de mână ca atingerea unui cărăbuş
nicio floare împrejur
doar aerul era frunzuliţă de dor
-
ea era mică el era al ei
şi basmul
se scria fără pic de teamă
-
acum el e bunic
sprijinit pe căpruiul unei bănci
sub un soare de castani
ea croşetează poveşti
doar
zmeurişul
se ruşinează dulce acrişor
pe undeva…
un critic
ar curăţa poemul
ca pe un copăcel tânăr
cu prea multe diminutive.
Postat in Alte Poeme | 6 Comentarii »
—
e ca şi cum s-ar învârti fereastra
ce ar cuprinde ochiul unei stele
deschis spre universuri paralele
ca flori, plângând, să umezească glastra
—
e ca şi cum de dincolo de lume
o sete (cred verzuie) ne-ar chema
pupila stelei a o traversa
prin noaptea ca blăniţa unei pume
—
e ca şi cum pitici ne-ar şuşoti
că dincolo de negru i-o culoare
ce poate doar cu foarte greu transpare
precum surâsul unei jucării…
—
aşa îmi spuse Ela fermecată
de-un gând ciudat, iar eu mă minunam
când mii de fluturi ne intrau pe geam
frumoşi ca şi o ploaie colorată.
Postat in Alte Poeme | Lasă un comentariu »
-
vecinucul : “porţi ochelari că ai văzut-o pe mami că are…, nu?”
-
sursa foto: www.filetransit.com
-
atît de frumoasă e viaţa
cînd treci pe străzi în raze ce drăgălesc deopotrivă
păsările, copiii cerşetorilor liniştiţi ori nepăsătoarele dame grăbite
spre un Business Meeting sau spre vreun restaurant ultraelegant
raze
ce îmbrăţişează în eter
melodia chinuită a bătrânului scripcar
ce îţi pare de multe ori
mai înţelept decât timpul în ghemele lui din ani miliarde
-
e aşa de frumoasă această pânză spaţio-temporală
că toţi copiii aceia zburdalnici
ţi-ar părea atât de apropiaţi de Tărâmul Copilăriei Eterne
încât delfinii ce îi păzesc inocenţa
spre tot mai obositele şi mai ales triste şi necăjite ţinuturi
în care visările şi poveştile sunt tot mai abitir
interzise
-
şi sunt atât de liniştită acum
încât în această clipită toate îmi sunt înţelese
-
pesemne Dumnezeu s-a îndurat
de umerii mei
ce îşi ştiu anii mereu
iar gesturile florii -
îmi par azi atât de minunate!
-
poate în vecinătatea mea este
un jucător
cu degetele aşezate grăbit pe un pion
ce va deveni peste câteva mutări o regină
un jucător ce are în minte fiecare mutare
şi asteaptă ca regina lui să fie perfectă
să îngenuncheze toate celelalte piese
de pe tabla de şah
iar secundele lui până la victorie
sunt grele precum o licoare halucinogenă
-
poate l-aş vedea
şi eu
de nu mi-ar dansa lângă gene
bucuria
acelor delfini ce se joacă
la porţi imaginare
pentru că ei păzesc un Tărâm fără lacăt
chemînd pe absolut toate
spre el.
Postat in Alte Poeme | 8 Comentarii »
e-aşa de bine când mă încălzeşti
la pieptul tău, nimic nu ştiu din jur
nici seleniţii lupi cu părul sur
ce urlă ca să afli-n gând poveşti…
e-aşa de bine dragule al meu
când trecem pe sub bolţile de roze
culoarea în Sublim îşi face poze
arzând în viaţa ca un şemineu…
mi-e încă lesne să cobor o punte
din pieptul meu, în suflet ca să treci
în stânga ta sunt poate lilieci
dar dreapta e-nţeleaptă ca o frunte
şi încă suntem frunze de santal
cu inimile sus, ca nişte zmeie
purtate de copii printre crâmpeie
din ceea ce a fost, primordial
Postat in Alte Poeme | 9 Comentarii »
La Alba Iulia mare mare eveniment: se încearcă doborârea recordului mondial pentru cel mai lung lanţ uman – se aşteaptă 7000 de oameni pentru Marea Îmbrăţişare a Cetăţii Alba Carolina.
Afară se aud clopotele, am să plec şi eu într-acolo să văd dacă reprezentantul Guiness Book a venit degeaba din Londra ori ba.
Au revoir, prieteni!
să vedem ce-o fi…
Postat in actualitati | Tagged info | 12 Comentarii »
* primul meu “video” tuturor cititorilor mei, cu mulţumiri pentru sprijin
_____________________________________________________________
nu sunt trist, Shunrei
privirea mea s-a odihnit lângă petalele Primului Lotus
*
îl auzeam cum creşte
inima mea tresaltă în unicitatea iluziei acelei Simple Deschideri
*
nu am fost acolo, Shunrei
ochii mei au privit, fără efortul pleoapelor de a stârni
iluzia irisului
mâinile mele nu au atins, doar buricele degetelor mele
au visat apropierea
fără a o pângări cu gestul acţiunii
*
am fost în lumină, Shunrei
lumina mi-a invadat ochii din mâini
şi petalele pleoapelor mele
irisul lotusului mi-a fost ochi şi deget
doar lumina este singura ce transpare iluziei
*
lumina nu a fost o iluzie, Shunrei
asculta ciutele cum rup cu buzele din lumină
fără ai stârpi susurul proaspăt
cum imaginea mâinilor tale transpusă-n lumină
devine fantasmă a gândului tău către mine
Shunrei, trupurile noastre de lumină
s-au întâlnit deja în iubire
printre ramurile grele de lily
ascultă lumina… Shunrei… Shun rei…rei…
Postat in Alte Poeme | Tagged videopoem | Lasă un comentariu »
el m-a atins pe ochi cu lăcrămioare
ca pleoapa să îmi tremure, să-nchidă
pictura-mpreunării ntr-o culoare
dintre un Flutur şi o Crisalidă
*
e îndrăzneaţă astăzi Dimineaţa
hei… să ne fure spaţiul dintre buze!
să o cruţăm, săruta-mă, şi hoaţa
să fugă pe spinări de buburuze
eu cred c-am fost odată într-o barcă
vâslind printre meteoriţi şi stele
cu timpul ce avea să ne întoarcă
din cord de univers două inele
ne-am agăţat de o planetă rama
şi ne-am întins ca ziua şi ca seara
izbindu-ne în spirit a rupt gama
o notă nou-născută, cu brăţara…
şi poate prea naivă zeia noastră
îşi va uita că ne-a fost dată-o moarte
milioanele de ani lângă fereastră
le vom petrece tandru – foarte, foarte…
murind odată cu a noastră Terra
cei de pe urmă doi lipiţi de ore
ce au trăit odată-n emisfera
cu licurici şi flori multicolore.
*
el m-a atins pe ochi cu lăcrămioare
pe gene-alunecau Poveşti-copile
şi îşi juleau genunchii, nu te doare
măi basmul meu cu pietre-n espadrile ?!
Postat in Alte Poeme | 5 Comentarii »
